Despre indiferenta, manipulare, adevar si rolul tragediilor in 2015

by Viviana on November 16, 2015

in Personal,ROMANIA

Berlin Zoo and Tierpark - full gallery here: https://plus.google.com/u/0/photos/113186834796456564506/albums/5810066812110115649In orice ne implicam, in orice incercam sa intelegem sau sa “vedem”, vedem ceea ce deja cunoastem si nu ne provoaca, acele lucruri cu care alegem sa ne identificam din ceea ce am mai experimentat si, in general, ceea ce ne face cel mai putin rau. Unii incercam sa ne detasam si sa privim totul de la distanta, fara emotii, fara interpretari, fara filtre. Cati reusim?

De ce ne place, mai nou, sa vedem tragedii? Cred ca Pro TV cu ”Stirile de la ora 5” a lansat tendinta in Romania, nu? De ce ne “hranim” astazi cu accidente si lucruri abominabile pe care alti semeni le fac? Mi-am pus des intrebarea aceasta. Oare, curiozitatea noastra, care evident are in spate acea usurare: “bine ca n-am fost eu” de care ne e rusine si de care ne ascundem chiar si in fata noastra, nu cumva hraneste esenta ucigasa a zilelor noastre? Nu cumva faptul ca ne concentram atat de mult asupra partilor tragice ale existentei noastre, de la accidente pana la incalzirea globala, este cauza tuturor dezastrelor care pare ca se napustesc asupra noastra ca individ, natie si specie? Sau daca nu ni le atragem singuri, nu cumva incercam cu totii sa ne intarim in fata tragediei, avand un mobil ascuns, pe care inca nu il intelegem, la nivel de specie?

E o linie fina intre a fi perceput ca indiferent atunci cand refuzi sa te expui la nenorociri, chiar si de tine insuti, si a fi perceput ca implicat in orice fel. De ce? Pentru ca te poti implica fara sa fii implicat asa cum intelegem astazi termenul. Poti fi foarte implicat si, in acelasi timp, sa refuzi constant si constient sa iei partea cuiva sau a altcuiva in “razboaie” care nu sunt ale tale. Sau sunt?

Ne agatam inconstient de tot felul de evenimente care devin platforma supuranda a celor interesati sa vanda ceva cu orice pret. Inchipuiti-va nu un vultur etalandu-si cercurile pe cerul albastru, ci un stol de vulturi hamesiti, asemanator cu acele stoluri de ciori care croncane la unison cand vine iarna, impanzind cerul gri si parand ca se vor repezi ca lacustele asupra orasului impietrit. Tot asa graviteaza in cercuri si postacii, bloggerii, presarii, eroii de moment, politicienii etc atunci cand se intampla un eveniment tragic. Aveti imaginea aceea sinistra a mii de indivizi care imediat cum vad sau aud ca s-a intamplat ceva monstruos in Romania pun mana pe telefon, pe mouse sau se reped in masini cu un ranjet satisfacut pe mutra si cu imaginea contului bancar ingrasandu-se frumusel? Eu o am.

Un exemplu personal de prostire subita este un share nevinovat pe fb imediat dupa tragedia din Colectiv. Am dat share unei declaratii a lui Despot care mi-a dat fiori de mandrie. Pe scurt refuza la 9-10 dimineata sa mearga la discutii cu Presedintele Romaniei, desi fusese invitat, pentru ca nu se pricepe la treburile obstesti. Bravo! 2 ore mai tarziu este la taclale cu Presedintele. Nu e o problema ca a facut acest lucru contrazicandu-si de la o ora la alta convingerile (ca doar nu l-a obligat nimeni sa spuna ca nu merge, nu?), ci ca eu i-am citit ambele declaratii. Ca mi-am furat singura timp din viata si am urmarit ce a declarat si apoi facut invers un domn. Despot nu este subiectul scrierii mele. Si nici nu il acuz ca s-a sucit. Ma acuz pe mine ca m-am lasat dusa de emotiile produse de tragedia din club si am acceptat in viata mea scurta puncte de vedere si intamplari care, ulterior, nu mai aveau nicio legatura cu rezolvarea cazului Colectiv sau cu masuri pe care le astept de cand aveam 17 ani (la revolutie).

De ce scriu acest text azi? Pentru ca citesc o carte numita “Stripping the Gurus” in care sunt prezentate sute de cazuri de idoli yoghini care au innebunit mintile a milioane de oameni manipulandu-i in cele mai josnice moduri.

Acum. Care e legatura cu faptul ca ne stingem setea de a iesi din banal cu evenimente tragice? Legatura e acolo unde oameni care se pricep la manipulare, cunosc psihologia umana si nu le e frica sa foloseasca mijloace de oprimare psihologica, stiu cum functionam si ne servesc in momente de maxima tensiune mesaje care ne schimba existenta. Asa cum eu am urmarit ce spune Despot, desi, in conditii normale, fara emotiile ingrozitoare pe care le-am simtit dupa tragedia din Colectiv, n-as fi citit ce spune el. Sau oricare dintre cei care au scris despre Colectiv. Pentru ca eu am renuntat sa mai citesc presa si bloguri acum multi ani. Pana la Colectiv. La Colectiv m-am conectat. Nu cersesc simpatie, deci n-o sa spun de ce si cum m-am conectat la aceasta tragedie inimaginabila.

Si totusi nu mi-e clar de ce alegem sa ne inecam inactivitatea in tragediile umane. De ce orice convorbire incepe azi cu: “ai auzit?”. Care este explicatia pentru interesul pe care il aveau oamenii sa participe la executii in Evul Mediu? Cum puteau sa se detaseze de durerea celui de pe esafod? N-o cunosteau inca? Oare intr-acolo ne indreptam si noi? Incercam inconstient sa ne obisnuim cu moartea in imprejurari tragice? Ne intoarcem, emotional vorbind, la primate?­­­

Deci identificarea cu tragediile e o problema importanta. Insa, nu cumva cealalta problema, aceea ca suntem manipulati atunci cand suntem instabili emotional, se rezolva progresiv chiar prin reactia noastra organica de obisnuinta la tragedii? Se pare ca ne trebuie tragedii din ce in ce mai mari, fotografii din ce in ce mai socante, filmulete din ce in ce mai groaznice pe youtube ca sa mai reactionam. Si atunci cand vom fi stane de piatra in fata tragediei, ce va urma? Cum vor reusi partile interesate de manipularea maselor sa ne mai “miste” pentru a ne lovi sub centura cand plangem?

Vom trai si vom vedea.

Intre timp, am luat hotararea sa stau departe de interpretarile mass mediei, bloggerilor si feisbucului. Ce se intampla, se intampla si fara ca eu sa citesc cum vad si inteleg altii ca se intampla lucrurile.

Si iarasi cad in capcana perceperii propriei persoane ca iresponsabila social. Ar trebui sa fiu “informata”. Sa discern. Ar trebui sa stiu la 42 de ani care sunt sursele corecte de informare. Iata ca nu stiu. Si nu mi-e rusine sa recunosc asta. Prea e inghesuiala in scena “informarii” in a se ataca unii pe altii si a se acuza ca mint. Poate nu mint toti, poate mint doar o parte, poate mint toti. Oricum lucrurile se schimba de la o ora la alta (vezi Despot) si ceea ce era trandafir devine basina porcului. Nu ca basina porcului ar avea vreun defect, dar asa am ales noi toti din Romania sa numim si sa percepem ulterior o planta pentru ca acum cine stie cat timp, un individ a avut o experienta nefericita cu un porc in urma careia a suferit o floare.

Si daca ma voi mai lovi, fara sa vreau evident, de vreo interpretare de vreun fel a unui eveniment, ma voi gandi imediat ca ceea ce vad sau aud este doar o alta perceptie, la fel de arbitrara si deseori tembela ca a mea. Si mai bine fac ceea ce e productiv si benefic pentru societatea romaneasca (imi cresc copilul in spirit civic, lucrez si platesc taxe, imi vad de hobby-uri etc), pentru ca de aceste lucruri sunt sigura si nu am nevoie de altcineva sa imi explice pe un blog de ce este corect sau incorect ceea ce fac.

Leave a Comment

Previous post:

Next post: